proalpin.ro

luni, 17 august 2015

Valea Rea, drumul către Suveran


Nu de multe ori merg pe munte, dar când o fac încerc să aleg locuri cât mai sălbatice și uitate de lume deoarece acestea îmi oferă o imagine cât mai autentică asupra naturii și îmi creează tot odată impresia de curat, de pur, de nealterat de societatea umană care în idealurile sale expansioniste, în ultimele secole a alterat cea mai mare parte a mediului înconjurător.

Citisem despre Valea Rea pe diferite forumuri, văzusem și un documentar la televizunea publică însă între a citi șo a vedea ceva pe un ecran și a trăi la propriu acea experiență este total diferit. Drumul până aici pornește din DN73C care leagă Curtea de Argeș de Câmpulung. Mai exact din comuna Domnești se merge spre nord, pe valea Râului Doamnei, prin multe sate muscelene printre care cele mai cunoscute sunt Corbșori, Corbi, Sboghițești și Slatina. Drumul, recent renovat, merge mai departe până la Barajul Văsălatu, la confluența văii Văsălatu cu valea Doamnei. Se urcă mai departe în stânga pe valea Doamnei, iar după vreo 2 kilometri se intră pe Valea Rea. După aproximativ 20-25 de minute se ajunge la capătul drumului, la stâna lui Burnei, loc de poveste, loc unde orice om care ajunge o dată își dorește să se întoarcă. Panorma se deschide în față cu frumoasele cascade ale văii Rele, căderi de apă de zeci de metri ce își au obârșia sub vârful Moldoveanu. În stânga stânii lui Burnei, o altă cascadă își revarsă apele învolburate . Este una dintre cele mai mari din țară, cu o cădere de apă de aproximativ 100 de metri, cascada Zbuciumatu rivalizează în frumusețe cu cele 2 cascade ale văii Rele.

Prima cascadă a Văii Rele, în
imediata apropiere a
potecii turistice ce urcă
spre vârful Moldoveanu
Poteca turistică urcă pe firul văii câteva sute de metri, apoi își începe urcușul prin dreapta celor 2 cascade printre cei 2 pinteni ce mărginesc Valea Rea, Buduru Mic la stânga și Budurul Mare la dreapta. Deasupra cascadelor, în valea glaciară, terenul devine unul lin, modelat cu mii de ani în urmă de ghețarul ce și-a avut sălașul aici. Prima imagine pe care valea glaciară ne-o oferă este cea a Marelui Trapez, vârfurile Moldoveanu (2544 m.) și Viștea Mare (2527 m.) veghează de la vest întreaga vale.

Valea Rea (sectorul modelat de ghețar) și vârfurile Moldoveanu (stânga) și Viștea Mare (dreapta)

Poteca ajunge mai departe la lacul glaciar Iezerul Triunghiular iar apoi urcă în Portița Viștei, unde se află și un refugiu. De aici începe urcușul pe vârful Viștea, un sector abrupt dar care poate fă făcut fără probleme de orice om în condiții de vreme bună. De pe Viștea, panorama este încântăătoare la 360 de grade. Spre est, Valea Rea și toată creasta răsăriteană a masivului, de partea cealaltă creasta vestică cu vârfurile Lezpezi, Negoiu și Vânătoarea lui Buteanu, toate de peste 2500 de metri. Spre nord, depresiunea Făgăraș cu orașul Victoria și râul Olt ce își adună în acest sector cei mai mulți afluenți.

Depresiunea Făgăraș și orașul Victoria

Valea Rea și creasta Făgărașului la est de Moldoveanu
Creasta Făgărașului la vest de Moldoveanu
În final traseul ne duce pe vârful Moldoveanu, întâiul vârf al țării. Aici se termină și scurta călătorie pe unul dintre cele mai frumoase trasee din Munții Făgăraș și tot odată și cea mai scurtă și ușoară cale de a ajunge pe vârful Moldoveanu. Închei cu o fotografie a plăcuței care în 2014 încă se mai afla pe vârf deși crucea pe care era montată era căzută. Să-l lăsăm pe Blaga să ne spună ce-și dorește sus pe Moldoveanu.









duminică, 16 august 2015

10 lucruri mai puțin știute despre Munții Făgăraș


Munții Făgăraș reprezintă cel mai grandios sitem montan al României, cu o lungime de 70 de kilometri și o lățime maximă de peste 30 dekilometri, aceștia se ridică între valea Oltului la vest și valea Dâmboviței la est într-o imensă aglomerare de creste și vârfuri, majoritatea depășind 2400 de metri.

1. Lacul Hârtopul Leaotei 1 este lacul aflat la cea mai mare altitudine din România, mai exact la 2335 de metri, având un perimetru de 55 de metri și o adâncime maximă de 20 de centimetri. Lacul se află la est de vârful Dara într-o căldare glaciară imensă, cu mai multe praguri și lacuri ce alimentează valea Leaotei (a nu se confunda cu Masivul Leaota) Lacul a fost descoperit în anul 1987 de către Ică Giurgiu.



2. Refugiul Călțun, construit în imediata apropiere a vârfului Negoiu și lacului Călțun este refugiul construit în totalitate ecologic, aflat la cea mai mare altitudine din Europa. Acesta a fost constuit în anul 2014 și poate adăposti până la 22 de turiști. De asemenea acesta dispune de un panou solar și prize pentru încărcarea telefoanelor mobile.


3. Sectorul de creastă Vârful Viștea - Vârful Hârtopul Darei, conține cea mai mare densitate de piscuri de peste 2400 de metri din Europa cu nu mai puțin de 12 vârfuri ce se succed pe o distanță de 8 kilometri, 4 dintre acestea depășind chiar 2500 de metri.

4. În trecut, înainte să existe șoseaua Transfăgărășan, masivul era traversat de 2 drumuri medievale, unul ce urca pe valea Topologului și trecea în Ardeal pe la șaua Scara la vest de vârful Negoiu și un altul ce urca pe valea Buda și trecea de cealaltă parte a masivului prin șaua Corabia, la vest de vârful Moldoveanu cunoscut sub denumirea de Drumul Dorobanților.

5. Vârful Roșu, aflat la sud de Moldoveanu, era cunoscut în trecut sub denumirea de pichetul Roșu deoarece, înainte ca Transilvania să fie provincie Românească, aici era amenajat un punct de pază cu prezență umană pe toată perioada sezonului cald. La acea vreme, vârful Moldoveanu avea denumirea de "Vârful de deasupra pichetului"


6. Custura Sărății este considerat ca fiind cel mai periculos traseu marcat din țară. Acesta se întinde pe o distanță de 700 de metri între vârfurile Șerbota și Negoiu. Pe alocuri, poteca ce o traversează printre aglomerările de pietre tăioase este de doar câțiva zeci de centimetri lățime, de o parte și de alta a ei existând prăpăstii de sute de metri.



7. Ansamblul montan ce se deschide spre sud din vârful Moldoveanu între valea Buda și valea Rea, are o suprafață de 320 de kilometri pătrați, depășind astfel întregul masiv Bucegi ce are doar 300 de km pătrați. Altitudinea maximă se atinge în vârful Scărișoara Mare, 2495 de metri.


8. Lacul Galbena, este unul dintre cele mai frumoase lacuri glaciare din România. Se zice că denumirea lacului de Galbena vine de la faptul că în vechime, haiducii și-au ascuns aici tot aurul. O altă legendă legată de acest lac și evidențiată de Ioan Slavici în narațiunea istorică "Din bătrâni" este aceea că aici s-ar fi aflat în vechime un schit de călugări.

9. Munții Făgăraș au adăpostit timp de aproape 15 ani, gruparea de rezistență anticomunistă Haiducii Muscelului, grupare condusă de colonelul Arsenescu și frații Arnăuțoiu, care și-au avut bordeie în pădurile făgărășene de pe văile superioare ale Râul Doamnei și Vâlsanului. 


10. Cascada Bâlea este cea mai mare cascadă în trepte din România. Cu o cădere de apă de 60 de metri aceasta reprezintă unul dintre cele mai importante puncte turistice de pe Transfăgărășani.


sâmbătă, 15 august 2015

Povestea drumului care a uimit lumea


În anul 1970 la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu începe construcția unuia dintre cele mai grandioase proiecte ale Comunismului în România, un proiect ce viza legarea Țarii Românești de Ardeal printr-o șosea transcarpatică în primul rând strategică pentru țară, ca urmare a evenimentelor ce avuseseră loc în Cehoslovacia dar și cu scop forestier și turistic în zona Bâlea,



Proiectul a necesitat folosirea a 6520 de tone de dinamită care să creeze condițiile construirii unei șosele cu o bandă pe fiecare sens. Cea mai dificilă parte a construcției a fost realizarea tunelului dintre cascada Capra și lacul Bâlea. Inițial, regimul Ceaușescu a dorit ca acest tunel să înceapă de undeva mai jos din zona Piscul Negru și să iasă pe versantul nordic al Munților Făgăraș la Bâlea cascadă, însă creearea unui asemenea tunel implica costuri mult mai mari și riscuri enorme în finalizarea proiectului.  Construcția drumului a luat viața, oficial a 40 de persoane, însă cifrele reale se ridică la câteva sute de persoane, cei mai mulți dintre ei fiind zdrobiți de pietrele care cădeau haotic pe pantele abrupte ale Făgărașului de-a lungul celor 4 ani de șantier.

Drumul este oficial cunoscut sub denumirea de DN7C,începe la nord-vest de Pitești în comuna Bascov, și se termină, 151 de kilometri spre nord, în apropierea comunei Cârțișoara în Transilvania. Desigur că cel mai spectaculos sector este cel dintre Barajul Vidraru și cascada Bâlea, pe această porțiune drumul ajungând la remarcabila altitudine de 2042 metri în apropierea tunelului de la Bâlea.



După ce șoseaua trece pe lângă cetatea lui Vlad Țepeș de la Poenari, aceasta ajunge pe buza barajului de la Vidraru care o oglindește pe aproape 20 de kilometri până în zona unde văile Buda și Capra se varsă în baraj. Mai departe drumul urcă pe valea Capra spre Piscul Negru, apoi pe aceeași vale până la cascada Capra și tunelul de la Bâlea. Ieșirea din tunel este marcată de o panoramă extraordinară a depresiunii Transilvaniei văzută de la 2000 de metri altitudine. Cele mai importante puncte de interes în sectorul Bâlea - Cârțișoara sunt lacul și cascada Bâlea, excepționali martori ai eroziunii glaciare din România.

În prezent, Transfăgărășanul este utilizat în cea mai mare parte cu scop turistic, fiind deschis apeoximativ 3-4 luni pe an. Iarna se poate ajunge totuși la Bâlea lac cu telecabina ce pleacă de la Bâlea cascadă.

Cum fiecare țară deține câte un obiectiv excepțional cu care se poate mândri, și România se impune cu acest drum fantastic în întreaga lume. Cum Jeremy Clarkson a afirmat când a filmat pentru TopGear pe Transfăgărășan: "This is the best road in the world"


De ce aleg muntele și nu marea




O întrebare pe care fiecare "om al muntelui" a primit-o cel puțin o dată în viață, o întrebare pe cât de simplă pentru un împătimit al muntelui pe atât de complicată pentru un amator de litoral. Nu sunt împotriva celor ce merg la mare, nu am nimic cu ei, și eu am mers și poate o să mai merg, însă dintre a merge la mare pentru relaxare, sănătate și distracție și a merge la mare pentru a te face mangă pe plajă în vamă sau să stai pe plajă la soare pe un spațiu de 2 metri pătrați, că mai mult nu ai loc și să miroși fumul de țigară al celui de lângă tine în timp ce soarele te prăjește la 35 de grade, prefer liniștea și frumusețea muntelui.

Nu am înțeles niciodată de ce oamenii care merg pe Valea Prahovei sau în alte zone din țară și urcă cu telecabina sau telescaunul la diferite cote se laudă atât de mult că au ajuns pe nu știu ce vârf pe nu știu ce munte. Asta nu înseamnă că mergi la munte. A merge la munte înseamnă a depunde efort fizic a căra rucsacul în spinare pe pante abrupte pentru ca în final să spui: "Da, a meritat". Diferența este foarte mare, urci din greu un munte ca sus în creastă să dai de un șaormar în șlapi, care mai și râde de tine când te vede cu un rucsac de 20 de kilograme după ce ai urcat 3 ore pe niște pante abrupte. Faza e că el nu ar putea niciodată să facă ce faci tu, nu ar fi niciodată în stare (munțomanii adevărați știu despre ce vorbesc).



În al doilea rând, la munte ai un spațiu infinit în care poți să te așezi fără ca nimeni să îți spună: "Dă-te mai în colo să îmi pun și eu prosopul" și să mai primești și niște înjurături pe deasupra. Apoi, la munte nu miroși fumul de țigară al celui de lângă tine, nu îți pui cortul pe mii de mucuri de țigară. La munte nu ai restricții, nu te deranjeză nimeni, ești doar tu cu muntele, și atâta timp cât îl vei respecta și el te va respecta.

Muntele nu a fost încă contaminat, încă este curat, cu mici excepții, muntele românesc este frecventat de oameni adevărați care știu ce înseamnă un astfel de patrimoniu pentru țara noastră, care știu să protejeze frumusețile naturii și militează pentru un turism eco în zonele montane, un turism "la picior" cum ar spune unii, pentru că acolo unde apar drumuri, apar mașini, apar și pantofari care își însușesc anumite performanțe și murdăresc natura, și nu fizic ci prin simpla lor prezență, prin cuvintele vulgare, prin muzica de proastă calitate pe care o ascultă și prin imaginea dezolantă pe care o creează adevăraților turiști montani din România.

În loc de concluzii, închei cu o vorbă pe care am auzit-o la un împătimit al muntelui: "Mai bine duc rucsacul o dată pe săptămână în spate decât să îl duc zilnic în față"

vineri, 14 august 2015

Cele mai înalte vârfuri din România de peste 2500 de metri

Munții Carpați reprezintă unul dintre cele mai importante lanțuri montane din Europa printr-o lungime de peste 1500 km. și o lățime maximă de 130 km. prin faptul că înconjoară cea mai mare depresiune intramontană din Europa, depresiunea Transilvaniei, prin sălbăticia pe care o oferă și prin numeroasele trasee turistice ce sunt frecventate anual de mii de turiști din întreaga lume.

Altitudinea maximă este în Munții Tatra în vârful Gerlachovski de 2655 m pe teritoriul Slovaciei. Pe teritoriul României altitudinile Carpaților nu depășesc 2600 de metri însă ne putem mândri cu 14 titani de peste 2500 de metri.



1. Vârful Moldoveanu, supranumit Suveranul României, care împreună cu Vârful Viștea formează acoperișul României în Munții Făgăraș, o structură montană de formă trapezoidală atât dinspre est cât și dinspre vest, se impune în fața tuturor celorlalte vârfuri cu o altitudine de 2544 metri. Vârful nu se află pe creasta principală a munților Făgăraș ci este localizat puțin mai la sud iar la baza sa în căldarea principală a Văii Rele se află lacul glaciar Iezerul Triunghiular.


2. Tot în creasta Munților Făgăraș în partea vestică a acestora, mult mai proeminent și colțuros se ridică vârful Negoiu. Cu o altitudine de 2535 de metri domină peisajul apropiat fiind vizibil foarte ușor din Depresiunea Făgăraș. Până în perioada interbelică acesta era considerat cel mai înalt vârf din România.

3. Pe locul al treilea desigur că tot un vârf din Făgăraș trebuia să fie și anume vârful Viștea mare (foto mai sus) localizat în imediata apropiere a vârfului Moldoveanu, pe creasta principală a masivului. În trecut se numea Colțul Viștei Mari sau Boldul Viștei Mari. Versantul său nordic se prăvălește abrupt în valea cu același nume puternic erodată de ghețarii din ultima eră glaciară.

4. Al patrulea titan al României, Parângul Mare este cel mai înalt din Munții Parâng atingând 2519 metri. Este accesibil mai ușor dinspre est, dinspre șoseaua Transalpina, șoseaua asfaltată ce ajunge la cea mai mare altitudine din România, 2145 de metri în pasul Urdele. În partea nord-estică a vârfului se află numeroase lacuri glaciare printre care cele mai cunoscute sunt Roșiile, Mândra și Zănăaga stânii (a nu se confunda cu Zănoaga din Retezat)

5. Vârful Lespezi, este un alt pisc semeț al crestei Făgărașului ce ajunge la 2517 metri (2522 după alte surse) în punctul său cel mai înalt. La poalele peretelui său extrem de abrupt din partea estică se află lacul glaciar Călțun, un important punct de interes pentru turiști prin frumusețea și diversitatea peisajului. De curând în apropierea lacului Călțun a fost ridicat un refugiu nou, eco ce poate fi folosit de turiști în condiții de vreme nefavorabilă.


6. În imediata apropiere a vârfului Lespezi, la nord de acesta se ridică un piscc golaș colțuros cunoscut sub numele de Călțun sau Cornul Călțunului de 2510 metri. Acest vârf se află între vârful Negoiu și vârful Lespezi, cel din urmă fiind considerat fratele său geamăn prin proximitatea de acesta.

7. Cum cel mai frumos masiv din România nu putea să lipsească din acest top, Retezatul se impune și el cu 2 titani, mai întâi prin vârful Peleaga de 2509 metri, localizat în partea centrală a masivului, la est de cel mai mare lac glaciar din România, lacul Bucura.


8. Așa cum am menționat mai sus, al doilea vârf din Retezat ce intră în acest clasament este vârful Păpușa, 2508 metri (a nu se confunda cu vârful Păpușa din Munții Iezer-Păpușa), vârf separat de Peleaga prin șaua Pelegii și presărat pe toate laturile de zeci de lacuri glaciare.

9. Vârful Vânătoarea lui Buteanu, din Munții Făgăraș, este un vârf solitar abătut puțin spre nord față de restul crestei Munților Făgăraș. El este ușor accesibil de pe Transfăgărașan din zona lacului Bâlea. Acesta se ridică la 2507 metri aflându-se foarte aproape de vârful Capra și lacul cu același nume. În trecut vârful se numea Vânătarea lui Buteanu, acesta fiind și termenul corect, vânătarea având sensul de înălțime stâncoasă, vineție ce se află la mari depărtări.


10. Vârful Hârtopoul Darei, se află tot în Munții Făgăraș și este al zecelea vârf al României cu înălțimea sa de 2506 metri. Acesta este ușor accesibil dinspre valea Sâmbetei, prin Fereastra Mare a Sâmbetei, sau dinspre fosta cabană Urlea, astăzi ruină.

11. Cum toată lumea a auzit de Munții Bucegi, și aceștia dețin nu unul , nici doi ci 3 titani demni să se afle în topul nostru. Vârful Omu cu 2505 metri, la baza rocii ce se află pe el și 2514 pe vârful ei, este cel mai înalt vârf din Munții Bucegi și tot odată cel mai frecventat de turiști și prin proximitatea Văii Prahovei prin amenajarea masivului cu telecabine și telescaune dar și prin stația meteorologică aflată la cea mai mare înălțime din țară.


12. Vârful Bucura Dumbravă, se află tot în Munții Bucegi, mai este cunoscut și sub numele de vârful Ocolit deoarece poteca ce merge la Omu trece pe sub el, pe versantul său sudic. Acesta are 2504 metri și este mai puțin cunoscut publicului și datorită gloriei fratelui său mai mare, Omu.

13. Cum spuneam mai sus, al treilea titan al Bucegilor este vârful Capul Morarului, aflat în prelungirea crestei Morarului, pe versantul estic al Bucegilor. Înălțimea sa este de 2501 metri dar tot odată prin proximitatea sa de vârful Omu este mai puțin cunoscut publicului larg.

14. Ultimul dar nu cel din urmă, al 14 titan al României nu putea fi din altă parte ci tot din Munții Făgăraș. Vârful Dara, cu 2500 metri, se află în imeditata apropiere a vârfului Hârtopul Darei, unii considerând aceste 2 vârfuri, unul singur, însă realitatea este că sunt perfect individuale. Împreună cu Hârtopul Darei sunt foarte puțin frecventate de turiști tocmai datorită faptului că zona în care se află este mai sălbatică iar traseele sunt mai slab marcate decât în partea centrală a masivului.


Acesta este topul celor mai înalte 14 vârfuri montane din România. Chiar dacă nu avem munți de peste 3000, 4000 sau 5000 de metri, ne putem mândri cu un astfel de patrimoniu națioanl. Cum niște turiști elvețieni, întrebați în Făgăraș de ce au ales munții noștri în locul Alpilor din țara lor au răspuns: "La noi, la 2000 de metri nu avem asemenea peisaje".