proalpin.ro

vineri, 14 august 2015

Cele mai înalte vârfuri din România de peste 2500 de metri

Munții Carpați reprezintă unul dintre cele mai importante lanțuri montane din Europa printr-o lungime de peste 1500 km. și o lățime maximă de 130 km. prin faptul că înconjoară cea mai mare depresiune intramontană din Europa, depresiunea Transilvaniei, prin sălbăticia pe care o oferă și prin numeroasele trasee turistice ce sunt frecventate anual de mii de turiști din întreaga lume.

Altitudinea maximă este în Munții Tatra în vârful Gerlachovski de 2655 m pe teritoriul Slovaciei. Pe teritoriul României altitudinile Carpaților nu depășesc 2600 de metri însă ne putem mândri cu 14 titani de peste 2500 de metri.



1. Vârful Moldoveanu, supranumit Suveranul României, care împreună cu Vârful Viștea formează acoperișul României în Munții Făgăraș, o structură montană de formă trapezoidală atât dinspre est cât și dinspre vest, se impune în fața tuturor celorlalte vârfuri cu o altitudine de 2544 metri. Vârful nu se află pe creasta principală a munților Făgăraș ci este localizat puțin mai la sud iar la baza sa în căldarea principală a Văii Rele se află lacul glaciar Iezerul Triunghiular.


2. Tot în creasta Munților Făgăraș în partea vestică a acestora, mult mai proeminent și colțuros se ridică vârful Negoiu. Cu o altitudine de 2535 de metri domină peisajul apropiat fiind vizibil foarte ușor din Depresiunea Făgăraș. Până în perioada interbelică acesta era considerat cel mai înalt vârf din România.

3. Pe locul al treilea desigur că tot un vârf din Făgăraș trebuia să fie și anume vârful Viștea mare (foto mai sus) localizat în imediata apropiere a vârfului Moldoveanu, pe creasta principală a masivului. În trecut se numea Colțul Viștei Mari sau Boldul Viștei Mari. Versantul său nordic se prăvălește abrupt în valea cu același nume puternic erodată de ghețarii din ultima eră glaciară.

4. Al patrulea titan al României, Parângul Mare este cel mai înalt din Munții Parâng atingând 2519 metri. Este accesibil mai ușor dinspre est, dinspre șoseaua Transalpina, șoseaua asfaltată ce ajunge la cea mai mare altitudine din România, 2145 de metri în pasul Urdele. În partea nord-estică a vârfului se află numeroase lacuri glaciare printre care cele mai cunoscute sunt Roșiile, Mândra și Zănăaga stânii (a nu se confunda cu Zănoaga din Retezat)

5. Vârful Lespezi, este un alt pisc semeț al crestei Făgărașului ce ajunge la 2517 metri (2522 după alte surse) în punctul său cel mai înalt. La poalele peretelui său extrem de abrupt din partea estică se află lacul glaciar Călțun, un important punct de interes pentru turiști prin frumusețea și diversitatea peisajului. De curând în apropierea lacului Călțun a fost ridicat un refugiu nou, eco ce poate fi folosit de turiști în condiții de vreme nefavorabilă.


6. În imediata apropiere a vârfului Lespezi, la nord de acesta se ridică un piscc golaș colțuros cunoscut sub numele de Călțun sau Cornul Călțunului de 2510 metri. Acest vârf se află între vârful Negoiu și vârful Lespezi, cel din urmă fiind considerat fratele său geamăn prin proximitatea de acesta.

7. Cum cel mai frumos masiv din România nu putea să lipsească din acest top, Retezatul se impune și el cu 2 titani, mai întâi prin vârful Peleaga de 2509 metri, localizat în partea centrală a masivului, la est de cel mai mare lac glaciar din România, lacul Bucura.


8. Așa cum am menționat mai sus, al doilea vârf din Retezat ce intră în acest clasament este vârful Păpușa, 2508 metri (a nu se confunda cu vârful Păpușa din Munții Iezer-Păpușa), vârf separat de Peleaga prin șaua Pelegii și presărat pe toate laturile de zeci de lacuri glaciare.

9. Vârful Vânătoarea lui Buteanu, din Munții Făgăraș, este un vârf solitar abătut puțin spre nord față de restul crestei Munților Făgăraș. El este ușor accesibil de pe Transfăgărașan din zona lacului Bâlea. Acesta se ridică la 2507 metri aflându-se foarte aproape de vârful Capra și lacul cu același nume. În trecut vârful se numea Vânătarea lui Buteanu, acesta fiind și termenul corect, vânătarea având sensul de înălțime stâncoasă, vineție ce se află la mari depărtări.


10. Vârful Hârtopoul Darei, se află tot în Munții Făgăraș și este al zecelea vârf al României cu înălțimea sa de 2506 metri. Acesta este ușor accesibil dinspre valea Sâmbetei, prin Fereastra Mare a Sâmbetei, sau dinspre fosta cabană Urlea, astăzi ruină.

11. Cum toată lumea a auzit de Munții Bucegi, și aceștia dețin nu unul , nici doi ci 3 titani demni să se afle în topul nostru. Vârful Omu cu 2505 metri, la baza rocii ce se află pe el și 2514 pe vârful ei, este cel mai înalt vârf din Munții Bucegi și tot odată cel mai frecventat de turiști și prin proximitatea Văii Prahovei prin amenajarea masivului cu telecabine și telescaune dar și prin stația meteorologică aflată la cea mai mare înălțime din țară.


12. Vârful Bucura Dumbravă, se află tot în Munții Bucegi, mai este cunoscut și sub numele de vârful Ocolit deoarece poteca ce merge la Omu trece pe sub el, pe versantul său sudic. Acesta are 2504 metri și este mai puțin cunoscut publicului și datorită gloriei fratelui său mai mare, Omu.

13. Cum spuneam mai sus, al treilea titan al Bucegilor este vârful Capul Morarului, aflat în prelungirea crestei Morarului, pe versantul estic al Bucegilor. Înălțimea sa este de 2501 metri dar tot odată prin proximitatea sa de vârful Omu este mai puțin cunoscut publicului larg.

14. Ultimul dar nu cel din urmă, al 14 titan al României nu putea fi din altă parte ci tot din Munții Făgăraș. Vârful Dara, cu 2500 metri, se află în imeditata apropiere a vârfului Hârtopul Darei, unii considerând aceste 2 vârfuri, unul singur, însă realitatea este că sunt perfect individuale. Împreună cu Hârtopul Darei sunt foarte puțin frecventate de turiști tocmai datorită faptului că zona în care se află este mai sălbatică iar traseele sunt mai slab marcate decât în partea centrală a masivului.


Acesta este topul celor mai înalte 14 vârfuri montane din România. Chiar dacă nu avem munți de peste 3000, 4000 sau 5000 de metri, ne putem mândri cu un astfel de patrimoniu națioanl. Cum niște turiști elvețieni, întrebați în Făgăraș de ce au ales munții noștri în locul Alpilor din țara lor au răspuns: "La noi, la 2000 de metri nu avem asemenea peisaje".

Un comentariu: