În anul 1970 la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu începe construcția unuia dintre cele mai grandioase proiecte ale Comunismului în România, un proiect ce viza legarea Țarii Românești de Ardeal printr-o șosea transcarpatică în primul rând strategică pentru țară, ca urmare a evenimentelor ce avuseseră loc în Cehoslovacia dar și cu scop forestier și turistic în zona Bâlea,
Proiectul a necesitat folosirea a 6520 de tone de dinamită care să creeze condițiile construirii unei șosele cu o bandă pe fiecare sens. Cea mai dificilă parte a construcției a fost realizarea tunelului dintre cascada Capra și lacul Bâlea. Inițial, regimul Ceaușescu a dorit ca acest tunel să înceapă de undeva mai jos din zona Piscul Negru și să iasă pe versantul nordic al Munților Făgăraș la Bâlea cascadă, însă creearea unui asemenea tunel implica costuri mult mai mari și riscuri enorme în finalizarea proiectului. Construcția drumului a luat viața, oficial a 40 de persoane, însă cifrele reale se ridică la câteva sute de persoane, cei mai mulți dintre ei fiind zdrobiți de pietrele care cădeau haotic pe pantele abrupte ale Făgărașului de-a lungul celor 4 ani de șantier.
Drumul este oficial cunoscut sub denumirea de DN7C,începe la nord-vest de Pitești în comuna Bascov, și se termină, 151 de kilometri spre nord, în apropierea comunei Cârțișoara în Transilvania. Desigur că cel mai spectaculos sector este cel dintre Barajul Vidraru și cascada Bâlea, pe această porțiune drumul ajungând la remarcabila altitudine de 2042 metri în apropierea tunelului de la Bâlea.
După ce șoseaua trece pe lângă cetatea lui Vlad Țepeș de la Poenari, aceasta ajunge pe buza barajului de la Vidraru care o oglindește pe aproape 20 de kilometri până în zona unde văile Buda și Capra se varsă în baraj. Mai departe drumul urcă pe valea Capra spre Piscul Negru, apoi pe aceeași vale până la cascada Capra și tunelul de la Bâlea. Ieșirea din tunel este marcată de o panoramă extraordinară a depresiunii Transilvaniei văzută de la 2000 de metri altitudine. Cele mai importante puncte de interes în sectorul Bâlea - Cârțișoara sunt lacul și cascada Bâlea, excepționali martori ai eroziunii glaciare din România.
În prezent, Transfăgărășanul este utilizat în cea mai mare parte cu scop turistic, fiind deschis apeoximativ 3-4 luni pe an. Iarna se poate ajunge totuși la Bâlea lac cu telecabina ce pleacă de la Bâlea cascadă.
Cum fiecare țară deține câte un obiectiv excepțional cu care se poate mândri, și România se impune cu acest drum fantastic în întreaga lume. Cum Jeremy Clarkson a afirmat când a filmat pentru TopGear pe Transfăgărășan: "This is the best road in the world"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu